Anticoruptie

Petre Toba, seful IGPR, un politist sarac a carui ultima declaratie de avere sare lejer de 1,3 milioane de euro, sustine ca institutia pe care o conduce:

“a semnat actele aditionale a celor 28 de contracte de achizitie publica de autospeciale. Prin semnarea acestor acte aditionale am reusit reducerea cu 61,4% a valorii contractelor (inclusiv cel cu loganul de 70.000 euro – n.e.) incheiate initial, de la 426 de milioane la suma de 164 de milioane”.

Totusi, dupa aceasta performanta (loganul nu mai costa 70.000, ci doar 31.000) seful IGPR se poate mandri cu achizitii demne de cartea recordurilor in privinta echpamentelor cu care vor fi dotate loganurile: girofar de 2500 euro, banda reflectorizanta la doar 1800 euro, trusa medicala + lanterna + triunghi reflectorizant la 1500 euro, radar mobil de 12.000 euro sau etilotest la 3000 euro.

Intr-o tara normala, nimeni nu ar fi iesit in presa cu astfel de declaratii, iar pe seful IGPR l-ar fi costat cel putin functia, dar in Romania, tara africana localizata prin nu stiu ce minune in Europa, nesimtirea n-are limite. Pai cum poti frate sa te lauzi la presa ca ai reusit reducerea cu 61,4% a valorii contractelor, cand valoarea masinilor si a echipamentelor este cu mult peste pretul pietei?

foto: urbaniulian.ro

Lupta continua! De la provocarea sub umbrela legii, careia Alexandru Macovei i-a raspuns prin razbunare, este posibil sa se ajunga la o batalie intre institutii, concentrata in jurul sefilor. Daca ANI l-a dat pe liderul Transparency International pe mana Parchetului, Victor Alistar adreseaza o scrisoare deschisa CNI, Consiliului National de Integritate, in care face referire la doua legi (144/2007 si 571/2004) si cere o comunicare publica fata de urmatoarele aspecte:

1. Ce s-a întâmplat cu investigaţia (click! n.e.) începută de CNI acum mai bine de 5 luni de zile şi care sunt rezultatele acestui demers.
2. Care este poziţia CNI faţă de politicile de retorsiune (click! n.e.) contra avertizorilor de integritate promovate de Agenţia Naţională de Integritate
3. Dacă CNI îşi asumă consecinţele amânării oricărui răspuns în chestiunile cu care a fost sesizat şi dacă îşi asumă riscurile la care este supusă în acest moment instituţia, angajată într-o campanie mediatică de acoperire a gravelor acuze ce i se aduc, campanie care o deturnează de la rolul său real şi de la capacitatea de a atinge rezultate reale și valide din punct de vedere juridic.

Nu stiu care va fi finalul acestei dispute la nivel inalt, dar dintre cele doua institutii pe ANI o anticipez ca ravasita si discreditata pe masura ce va continua sa-si apere seful neconditionat si in dauna intereselor publice. Nu stie nimeni cu certitudine daca e vinovat cu ceva, dar este problema lui si ar trebui lasat sa se descurce singur, ca cetatean, nu ca sef al unei institutii cu atributii atat de sensibile.

Apropo, stiati ca seful ANI a primit NUP de la procurorii DNA?

ANI si-a infipt cu putere dintii in fundul lui Victor Alistar, liderul Transparency International Romania, pe fondul unor dispute mai vechi, ce-l vizau pe sefu’ al mare, dar despre care nu se mai aude nimic.

Apropo, sa ne amintim cum se razbuna ANI:

Conducerea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) a decis să-i pedepsească pe toţi cei care au avut curajul să sesizeze Consiliul Naţional de Integritate, for care supervizează activitatea ANI, cu privire la încălcarea legii de către conducerea acestei instituţii: Alexandru Macovei, preşedinte, şi Horia Georgescu, secretar general. Cu angajaţii ANI care i-au denunţat, Fănel Burciu şi Carmen Fluture, lucrurile au mers foarte repede: li s-a desfăcut contractul de muncă. Lui Burciu i s-a făcut şi plângere la Parchet pentru fals în declaraţii. Celelalte două „ţinte“, Victor Alistar şi Codru Vrabie, sunt membri în conducerea Transparency International, ultimul fiind şi reprezentantul societăţii civile în Consiliul Naţional de Integritate (CNI).

Tot securistii ne conduc…

Pentru ca au iesit bine in raportul de tara, DNA-ul se gudura dorind inceperea urmaririi penale impotriva Monicai Iacob Ridzi, iar ANI se autosesizeaza in privinta noului ministru al Tineretului si Sportului, Sorina Placinta. Asta in timp ce sefei CSM & Co li se rupe de observatiile Comisiei Europene privind incompatibilitatile si conflictele de interese in randul membrilor sai.

Constantin Iancu, fost sef al ANIF, acuzat de sechestrare de persoane, a fost achitat. De ce? Pentru ca traim in Romania, iar Justitia, in cazul celor cu bani, exista doar cu numele, fiind complet nefunctionala:

În octombrie 2006, Iancu a fost reţinut, împreună cu mai multe persoane, pentru că l-ar fi bătut şi sechestrat pe un cetăţean român rezident în Austria, pe soţia acestuia şi pe un asociat.

A fost o măsură de intimidare, spun anchetatorii, pentru a-l forţa pe omul de afaceri să-l facă pe Iancu asociat la una din firmele sale.

Cei trei au fost eliberaţi după câteva ore, numai după ce victima a promis că va colabora cu Iancu.

Magistraţii au considerat însă că fostul director al Administraţiei Naţionale pentru Îmbunătăţiri Funciare este nevinovat şi vineri l-au achitat. (Antena3)

ANI, Agentia Nationala de Integritate, s-a sesizat din oficiu in privinta mai multor angajati ai Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculari Vehicule Arges (tot Arges?), au acumulat averi ce depasesc veniturile realizate. Momentan, a dispus sesizarea Curtii de Apel Pitesti in privinta unei singure pesoane, Proca Traian, dar ne asteptam ca in urma verificarilor sa apara mai multe  in comunicatele Agentiei Nationale de Integritate.

Agenţia Naţională de Integritate, în baza prevederilor Legii nr. 144/2007, cu modificările şi completările ulterioare, a dispus, la data de 08 iulie 2009, sesizarea Curţii de Apel Piteşti – Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, în vederea confiscării sumelor de 130.617 Lei, 65.005 Euro şi 200 USD, a căror provenienţă nu poate fi justificată de către domnul PROCA TRAIAN, agent de poliţie în cadrul Serviciului Public Comunitar Local de Evidenţa Persoanei Câmpulung Muscel.
[...]
De asemenea, din verificările efectuate, s-a constatat că între averea dobândită şi veniturile realizate de către domnul Proca Traian, împreună cu familia, există o diferenţă vădită, reprezentând sumele de 130.617 Lei, 65.005 Euro şi 200 USD. Întrucât provenienţa acestor sume nu poate fi justificată de către domnul Proca Traian, s-a dispus sesizarea Curţii de Apel Piteşti – Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, în vederea confiscării sumelor menţionate anterior. (ANI)

Directia Generala Anticoruptie a fost infiintata in baza legii nr.161/2005, fiind sustinuta de catre Uniunea Europeana, prin acordarea de asistenta din partea unor specialisti din Marea Britanie si Spania, acum avand pretentiile unei structuri specializate a Ministerului Administratiei si Internelor pentru prevenirea si combaterea coruptiei in randul personalului MAI.

DGA se lauda ca investigatiile sale “vor avea un profund caracter ofensiv, de anticipare şi identificare a vulnerabilităţilor şi factorilor de risc, urmărind îndepartarea acestora, în vederea oferirii de catre personalul M.A.I. a unui serviciu public de calitate, neviciat de fapte de corupţie” si ca “nu ne propunem să declanşăm o „vânătoare de vrăjitoare”, dar dorim să afirmăm înca o dată că nu vom tolera, sub nici o forma, funcţionari corupţi în rândurile Ministerului Administraţiei şi Internelor…”

Numai ca in practica lucrurile stau altfel, mai ales cand un ofiter, angajat al Directiei Generale Anticoruptie, pretinde mita (10.000 euro), de la o persoana denuntata, pentru a nu trimite o sesizare catre DNA, institutie in competentele careia se incadra denuntul facut initial catre Directia Generala Anticoruptie.

Astfel Rusu Dragos Catalin, subcomisar de poliţie în cadrul DGA, Directia Generala Anticoruptie, a fost trimis in judecata de catre procurorii DNA, Directia Nationala Anticoruptie, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de luare de mită.

La data de 20 decembrie 2007, inculpatul Rusu Dragoş – Cătălin a pretins de la un denunţător o sumă de bani (iniţial neprecizată) în mod direct, în scopul de a nu-şi îndeplini îndatoririle sale de serviciu, respectiv culegerea, dezvoltarea, gestionarea şi direcţionarea către structurile competente a datelor şi informaţiilor obţinute. În acest sens, inculpatul a invocat existenţa unei lucrări la M.A.I.- Direcţia Generală Anticorupţie privind fapte săvârşite de către denunţător în calitate de manager al unui spital din Bucureşti, lucrare ce ar fi urmat să-i fie soluţionată favorabil denunţătorului (prin nesesizarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie), iar în data de 18.02.2008 i-a comunicat mituitorului cuantumul sumei pretinse în scopul arătat mai sus, respectiv 10.000 de euro.
La instrumentarea acestui dosar, procurorii au colaborat cu ofiţeri din cadrul M.A.I. – Direcţia Generală Anticorupţie.

Dosarul se înaintează Curţii de Apel Bucureşti spre competentă soluţionare. (DNA)

Cred ca DNA-ul a strecurat o mica, dar importanta, greseala: “…ar fi urmat să-i fie soluţionată favorabil denunţătorului” – trebuia formulat persoanei denuntate, sau persoanei invinuite, nu denuntatorului.

Apropo de spotul video pe care-l vrea DGA-ul, Directia Generala Anticoruptie, iata un exemplu de campanie cu un mesaj puternic pus chiar pe masina Politiei, ce probabil nu va fi realizata niciodata (din ratiuni militzienesti, desigur):

(click pe imagine pt a mari)

Eu zic ca ar fi mai eficienta o asemenea campanie pentru ca atat politistul cat si potentialul mituitor  sunt alertati vis-a-vis de ceea ce inseamna dare/luare de mita, adica puscarie pentru ca e prevazuta si sanctionata de Codul Penal. In plus, gradul ridicat de influentare al mesajului (mita = puscarie) va genera o puternica emotie in subconstientul multora, ceea ce-l va face mai usor de retinut, inclusiv numarul de telefon.

Iar costurile campaniei ar fi ridicol de mici… in comparatie cu un spot de 30 de secunde difuzat la TV.

In articolul asta ma iau scriu despre Agentia Nationala de Integritate, (iarasi ANI?…), mai exact de rss-ul site-lui lor, pe care daca-l iei in considerare pentru a le publica (ma rog, promova) munca sau pur si simplu pentru a-i citi, traiesti neplacuta surpriza de a fi directionat catre una si aceeasi pagina, cea de comunicate (articole), asta cand dai click pe un link din rss.

Nu conteaza ca voiai stirea cu primaru’, consilieru’, prefectu’ sau altcineva, pentru ca rss-u’ celor de la ANI tot catre pagina de comunitate te arunca, asta in situatia in care n-ai parte de o eroare de server (500 internal server error – semn ca regulile din .htaccess sunt “gresite”, nu s-au facut setarile corespunzatoare la upgrade-ul catre ultima versiune de php, permisiunile pe foldere si fisiere sunt 777 sau intervine o eroare de programare intr-un script).

Problema asta cu eroarea se rezolva daca dai ca disperatul mai multe click-uri pe link-ul cu pricina, care in final te directioneaza tot catre pagina cu articole, nu catre cel din adresa url. Apoi ia de cauta… cu cat mai veche stirea, cu atat mai mult de search-uit.

Acum sunt sigur ca cei ce se vor simti cu musca pe caciula vor crede ca am ceva cu ei, chiar daca este legitima pretentia mea la un site care sa functioneze la parametri normali, mai ales ca e facut pe banii Statului unde contribui si eu cu ceva banuti…

Tine-ti-o tot asa, trai-v-ar rss-u’!

DNA-ul ii calca pe cei de la Garda Financiara, ii stiti bine, sunt baietii aia, care pe langa salariu, mai incaseaza si comision in functie de amenzi (asta ca un stimul pt integritate). Dar unora nu le-a ajuns atat, ei au gandit pe termen lung in privinta celor ce ii vor sanctiona, asigurandu-se ca spaga comisioanele vor veni si prin alte modalitati si nu doar o data, chiar daca sunt prevazute si sanctionate de Codul Penal (luare de mita, fals intelectual, uz de fals):

La data de 23 februarie 2009, cu ocazia unui control desfăşurat la punctul de lucru al unei societăţi comerciale din Bucureşti, inculpaţii Voinea Augustin şi Tudor Marius Iordan, cu ajutorul inculpatului Ionescu Eugen, au primit de la reprezentantul firmei respective suma de 1000 lei, pentru ca, în schimbul banilor, să aplice, în mod nelegal, o sancţiune contravenţională mai blândă în legătură cu neregulile constatate, referitoare la comercializarea băuturilor alcoolice. În acest sens, inculpaţii Voinea Augustin şi Tudor Marius – Iordan au întocmit un proces verbal de sancţionare contravenţională în fals în care au consemnat date nereale cu privire la cantitatea de băuturi alcoolice deţinute ilegale de comerciantul respectiv, document pe care l-au depus la sediul Gărzii Financiare.
[...]
Dosarul a fost înaintat spre judecare la Tribunalul Bucureşti. (sursa: DNA)

La un pahar de vorba cu un comerciant in privinta controalelor de la Garda Financiara, acesta mi-a marturisit ca se renteaza sa dea spaga, ca altfel oricum isi ia amenda (ii gasesc ei o chichita), care e mult mai mare. Astfel le convine ambelor parti, si comerciantului ca e lasat sa-si faca treaba si celor de la Garda Financiara ca pleaca cu buzunarele pline dupa o zi de munca istovitoare. Din pacate fenomenul este extins in toata tara si merge ca uns…

Sa revenim la cei 3 comisari de la Garda Financiara, ale caror declaratii de avere le-am gasit publicate pe site-ul Garzii Financiare (sunt sigur ca veti avea ce comenta despre declaratiile acestora, mai ales ca nu apar si cele pe 2009):

* Voinea Augustin -  click!

* Tudor Marius Iordan – click!

* Ionescu Eugen – click!