Anticoruptie

A auzit careva (se subintelege de unde) de publicitate pe internet? Sau de reclama targetata contextual? Unii ofertanti (AdWords, AdBrite, Neogen, ARBOmedia, Neogen, Etarget) se lauda ca ofera servicii de publicitate adaptata continutului paginilor unui site. Mai pe babeste romaneste, daca pe un site, sa zicem… Antena3, Realitatea TV, Evenimentul Zilei, Gardianul, etc apare un articol despre un functionar public, ce a luat spaga, atunci si reclama va fi adaptata continutului, sau cel putin asa pretind ofertantii majori de publicitate online din tara si lumea intreaga, dintre care, se disting ca eficienta AdWords si AdBrite.

Serviciile de publicitate online sunt competitive dpdv al pretului, daca stam sa ne gandim cat ne-ar costa o campanie desfasurata in presa scrisa sau la o televiziune oarecare. In plus calitatea unei campanii online este superioara celor clasice si poate fi mai eficient masurata in vederea cuantificarii rezultatelor.

Pana acum n-am vazut nicio reclama online a vreunei institutii ce activeaza in domeniul anticoruptiei (DNA, DGA sau ANI). Nici cu ONG-urile, ce pretind ca pun umarul la lupta anticoruptie, nu ma pot lauda.

Poate in 2010…

Cei care lucreaza la Stat obisnuiesc sa cheltuie bani inutil. Nu ca ar fi incapabili, doar ca productivitatea nu-i apasa atat de mult ca pe cei de la privat.

Chiar daca lumea s-a schimbat mult fata de acum 20, 10 sau chiar 5 ani, noile canale media nu sunt luate in serios de cei care conduc departamentele de relatii publice (se subintelege de unde). Astfel o campanie anticoruptie desfasurata in domeniul audiovizualului costa foarte mult in comparatie cu una in presa scrisa, sau printuri in/outdoor, desi nu putem sa ne laudam nici cu publicitatea prin intermediul popularelor afise, care trebuie gandite (de cine?), tiparite (unde? ) si distribuite.

Un domeniu relativ nou in privinta comunicarii de masa il reprezinta internetul, ce tinde sa intre in viata cat mai multor romani. Potentialul publicitatii internetului este in continua crestere si iti ofera avantajul de a te adresa publicului tinta, determinat de obiectul activitatii pe care o desfasori.

De vreo… 2 ani, cred, o data cu ascensiunea YouTube-ului, s-a dat startul la crearea de canale (tubes) pe acest site, unde tot mai multe personalitati publice, companii, institutii, etc, posteaza materiale cu continut audiovizual. Acele clipuri au rolul promovarii activitatii celui interesat pe de o parte ca arhiva si justificare, iar pe de alta ca promovare deoarece publicatiile electronice au posibilitatea de a integra in site-urile lor acel continut multimedia.

La ora actuala nicio institutie anticoruptie nu si-a deschis un canal pe Youtube (desi nu costa nimic), singura apropiata acestui domeniu fiind DIICOT-ul, care detine de aproximativ 7 luni un “canal” destinat promovarii activitatii sale. De fapt, acesta a fost creat de catre un angajat al departamentului IT, dar chiar si asa, nu putine sunt publicatiile electronice care au importat clipurile DIICOT-ului – adica publicitate si branding gratis pentru cei de la acest serviciu.

Dar probabil celor de la DNA, DGA, ANI, APIA si alte institutii, le trebuie traininguri specializate de ordinul a mii de euro prin nu stiu ce hoteluri la munte sau la mare…

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, ca nefondat, recursul declarat de procurori împotriva deciziei Curţii de Apel Târgu-Mureş, care a decis eliberarea ultimelor opt persoane arestate în dosarul permiselor din Argeş. Decizia este definitivă. – Curentul

Ma intreb cum isi mai gaseste justificarea operatiunea de amploare initiata de DNA, DGA si alte servicii in aceste conditii, cand Justitia vorbeste pe o cu totul alta limba decat institutiile ce o deservesc.

ps: ar trebui ca macar DNA-ul sa-si declare pozitia vis-a-vis de decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie

foto: Gardianul

Directia Generala Anticoruptie a fost infiintata in baza legii nr.161/2005, fiind sustinuta de catre Uniunea Europeana, prin acordarea de asistenta din partea unor specialisti din Marea Britanie si Spania, acum avand pretentiile unei structuri specializate a Ministerului Administratiei si Internelor pentru prevenirea si combaterea coruptiei in randul personalului MAI.

DGA se lauda ca investigatiile sale “vor avea un profund caracter ofensiv, de anticipare şi identificare a vulnerabilităţilor şi factorilor de risc, urmărind îndepartarea acestora, în vederea oferirii de catre personalul M.A.I. a unui serviciu public de calitate, neviciat de fapte de corupţie” si ca “nu ne propunem să declanşăm o „vânătoare de vrăjitoare”, dar dorim să afirmăm înca o dată că nu vom tolera, sub nici o forma, funcţionari corupţi în rândurile Ministerului Administraţiei şi Internelor…”

Numai ca in practica lucrurile stau altfel, mai ales cand un ofiter, angajat al Directiei Generale Anticoruptie, pretinde mita (10.000 euro), de la o persoana denuntata, pentru a nu trimite o sesizare catre DNA, institutie in competentele careia se incadra denuntul facut initial catre Directia Generala Anticoruptie.

Astfel Rusu Dragos Catalin, subcomisar de poliţie în cadrul DGA, Directia Generala Anticoruptie, a fost trimis in judecata de catre procurorii DNA, Directia Nationala Anticoruptie, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de luare de mită.

La data de 20 decembrie 2007, inculpatul Rusu Dragoş – Cătălin a pretins de la un denunţător o sumă de bani (iniţial neprecizată) în mod direct, în scopul de a nu-şi îndeplini îndatoririle sale de serviciu, respectiv culegerea, dezvoltarea, gestionarea şi direcţionarea către structurile competente a datelor şi informaţiilor obţinute. În acest sens, inculpatul a invocat existenţa unei lucrări la M.A.I.- Direcţia Generală Anticorupţie privind fapte săvârşite de către denunţător în calitate de manager al unui spital din Bucureşti, lucrare ce ar fi urmat să-i fie soluţionată favorabil denunţătorului (prin nesesizarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie), iar în data de 18.02.2008 i-a comunicat mituitorului cuantumul sumei pretinse în scopul arătat mai sus, respectiv 10.000 de euro.
La instrumentarea acestui dosar, procurorii au colaborat cu ofiţeri din cadrul M.A.I. – Direcţia Generală Anticorupţie.

Dosarul se înaintează Curţii de Apel Bucureşti spre competentă soluţionare. (DNA)

Cred ca DNA-ul a strecurat o mica, dar importanta, greseala: “…ar fi urmat să-i fie soluţionată favorabil denunţătorului” – trebuia formulat persoanei denuntate, sau persoanei invinuite, nu denuntatorului.

Apropo de spotul video pe care-l vrea DGA-ul, Directia Generala Anticoruptie, iata un exemplu de campanie cu un mesaj puternic pus chiar pe masina Politiei, ce probabil nu va fi realizata niciodata (din ratiuni militzienesti, desigur):

(click pe imagine pt a mari)

Eu zic ca ar fi mai eficienta o asemenea campanie pentru ca atat politistul cat si potentialul mituitor  sunt alertati vis-a-vis de ceea ce inseamna dare/luare de mita, adica puscarie pentru ca e prevazuta si sanctionata de Codul Penal. In plus, gradul ridicat de influentare al mesajului (mita = puscarie) va genera o puternica emotie in subconstientul multora, ceea ce-l va face mai usor de retinut, inclusiv numarul de telefon.

Iar costurile campaniei ar fi ridicol de mici… in comparatie cu un spot de 30 de secunde difuzat la TV.

E vorba de domeniile gazduite pe serverele ce hosteaza site-urile institutiilor anticoruptie, ma rog integre ale tarii noastre.

De exemplu pe acelasi server pe care e gazduit site-ul Agentiei Nationale de Integritate, mai stau inca 33 de domenii. Verificati cu tool-ul asta si veti gasi site-ul lui Adrian Mutu, Tudor Chiuariu, Zolt Nagy, Calin Popescu Tariceanu, Cristian Poteras si altii:

Ma da’… de ce atat de multi politicieni?

DGA-ul, Directia Generala Anticoruptie, se-nvecineaza in lumea virtuala, pe un server al STS cu doar 42 de site-uri (numa’ unu’ s’unu’, dar e nashpa ca au IP share-uit dpdv SEO):

Pe cand DNA-ul, Directia Nationala Anticoruptie e solitara, sau poate egoista tinand cont ca are propriul IP (tot al STS):

Autoritatea contractantã invita ofertanţii al cãror obiect de activitate corespunde cerinţelor documentaţiei de atribuire anexatã, să depunã oferta în scopul atribuirii contractului pentru prestarea de servicii de creare şi realizare a unui spot video cu mesaj anticorupţie, cod CPV 92111230-3 (DGA)

Banii vin dintr-un proiect, TF 2007/19343.01.10 (RO/2007-IB/JH/04/TL), adica 250.000 euro de la UE si doar 20.000 de la romani, iar documentatia necesara o puteti lua si de aici (1,2 si 3)

Codul CPV 92111230-3 face referire la productia de filme de propaganda, obiectivele campaniei sunt creşterea gradului de informare a publicului cu privire la consecinţele actelor de corupţie precum si responsabilizarea personalului propriu asupra riscurilor asociate corupţiei, iar publicul tinta il constituie populatia activa cu varsta cuprinsa intre 18 – 55 ani, in randul careia doreste sa promoveze un mesaj cu caracter preventiv de conştientizare. Hmmm, ce coincidenta…

Ma mira faptul ca DGA-ul are o problema cu spotul asta, deoarece a mai lansat aceeasi oferta cu cateva luni in urma si pentru ca nu s-a inghesuit nimeni a trebuit s-o anuleze; sa fi fost de vina tehnicile de promovare? Eu as zice ca da, fiindca nu e suficient sa arunci un anunt pe site-ul propriu si altul intr-unul de anunturi online, ci trebuie mai mult, cum ar fi sa te bagi in seama pe blogurile agentiilor de PR (1, 2, 3, etc) ca si asa e foame mare, sa recurgi la un AdSense ca e ieftineanu (1 cent/click ca de, e criza), sa le scoti ochii bloggerilor cu bani de buzunar, etc.