Anticoruptie

A auzit careva (se subintelege de unde) de publicitate pe internet? Sau de reclama targetata contextual? Unii ofertanti (AdWords, AdBrite, Neogen, ARBOmedia, Neogen, Etarget) se lauda ca ofera servicii de publicitate adaptata continutului paginilor unui site. Mai pe babeste romaneste, daca pe un site, sa zicem… Antena3, Realitatea TV, Evenimentul Zilei, Gardianul, etc apare un articol despre un functionar public, ce a luat spaga, atunci si reclama va fi adaptata continutului, sau cel putin asa pretind ofertantii majori de publicitate online din tara si lumea intreaga, dintre care, se disting ca eficienta AdWords si AdBrite.

Serviciile de publicitate online sunt competitive dpdv al pretului, daca stam sa ne gandim cat ne-ar costa o campanie desfasurata in presa scrisa sau la o televiziune oarecare. In plus calitatea unei campanii online este superioara celor clasice si poate fi mai eficient masurata in vederea cuantificarii rezultatelor.

Pana acum n-am vazut nicio reclama online a vreunei institutii ce activeaza in domeniul anticoruptiei (DNA, DGA sau ANI). Nici cu ONG-urile, ce pretind ca pun umarul la lupta anticoruptie, nu ma pot lauda.

Poate in 2010…

Cei care lucreaza la Stat obisnuiesc sa cheltuie bani inutil. Nu ca ar fi incapabili, doar ca productivitatea nu-i apasa atat de mult ca pe cei de la privat.

Chiar daca lumea s-a schimbat mult fata de acum 20, 10 sau chiar 5 ani, noile canale media nu sunt luate in serios de cei care conduc departamentele de relatii publice (se subintelege de unde). Astfel o campanie anticoruptie desfasurata in domeniul audiovizualului costa foarte mult in comparatie cu una in presa scrisa, sau printuri in/outdoor, desi nu putem sa ne laudam nici cu publicitatea prin intermediul popularelor afise, care trebuie gandite (de cine?), tiparite (unde? ) si distribuite.

Un domeniu relativ nou in privinta comunicarii de masa il reprezinta internetul, ce tinde sa intre in viata cat mai multor romani. Potentialul publicitatii internetului este in continua crestere si iti ofera avantajul de a te adresa publicului tinta, determinat de obiectul activitatii pe care o desfasori.

De vreo… 2 ani, cred, o data cu ascensiunea YouTube-ului, s-a dat startul la crearea de canale (tubes) pe acest site, unde tot mai multe personalitati publice, companii, institutii, etc, posteaza materiale cu continut audiovizual. Acele clipuri au rolul promovarii activitatii celui interesat pe de o parte ca arhiva si justificare, iar pe de alta ca promovare deoarece publicatiile electronice au posibilitatea de a integra in site-urile lor acel continut multimedia.

La ora actuala nicio institutie anticoruptie nu si-a deschis un canal pe Youtube (desi nu costa nimic), singura apropiata acestui domeniu fiind DIICOT-ul, care detine de aproximativ 7 luni un “canal” destinat promovarii activitatii sale. De fapt, acesta a fost creat de catre un angajat al departamentului IT, dar chiar si asa, nu putine sunt publicatiile electronice care au importat clipurile DIICOT-ului – adica publicitate si branding gratis pentru cei de la acest serviciu.

Dar probabil celor de la DNA, DGA, ANI, APIA si alte institutii, le trebuie traininguri specializate de ordinul a mii de euro prin nu stiu ce hoteluri la munte sau la mare…

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, ca nefondat, recursul declarat de procurori împotriva deciziei Curţii de Apel Târgu-Mureş, care a decis eliberarea ultimelor opt persoane arestate în dosarul permiselor din Argeş. Decizia este definitivă. – Curentul

Ma intreb cum isi mai gaseste justificarea operatiunea de amploare initiata de DNA, DGA si alte servicii in aceste conditii, cand Justitia vorbeste pe o cu totul alta limba decat institutiile ce o deservesc.

ps: ar trebui ca macar DNA-ul sa-si declare pozitia vis-a-vis de decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie

foto: Gardianul

Lupta continua! De la provocarea sub umbrela legii, careia Alexandru Macovei i-a raspuns prin razbunare, este posibil sa se ajunga la o batalie intre institutii, concentrata in jurul sefilor. Daca ANI l-a dat pe liderul Transparency International pe mana Parchetului, Victor Alistar adreseaza o scrisoare deschisa CNI, Consiliului National de Integritate, in care face referire la doua legi (144/2007 si 571/2004) si cere o comunicare publica fata de urmatoarele aspecte:

1. Ce s-a întâmplat cu investigaţia (click! n.e.) începută de CNI acum mai bine de 5 luni de zile şi care sunt rezultatele acestui demers.
2. Care este poziţia CNI faţă de politicile de retorsiune (click! n.e.) contra avertizorilor de integritate promovate de Agenţia Naţională de Integritate
3. Dacă CNI îşi asumă consecinţele amânării oricărui răspuns în chestiunile cu care a fost sesizat şi dacă îşi asumă riscurile la care este supusă în acest moment instituţia, angajată într-o campanie mediatică de acoperire a gravelor acuze ce i se aduc, campanie care o deturnează de la rolul său real şi de la capacitatea de a atinge rezultate reale și valide din punct de vedere juridic.

Nu stiu care va fi finalul acestei dispute la nivel inalt, dar dintre cele doua institutii pe ANI o anticipez ca ravasita si discreditata pe masura ce va continua sa-si apere seful neconditionat si in dauna intereselor publice. Nu stie nimeni cu certitudine daca e vinovat cu ceva, dar este problema lui si ar trebui lasat sa se descurce singur, ca cetatean, nu ca sef al unei institutii cu atributii atat de sensibile.

Apropo, stiati ca seful ANI a primit NUP de la procurorii DNA?

Pentru ca au iesit bine in raportul de tara, DNA-ul se gudura dorind inceperea urmaririi penale impotriva Monicai Iacob Ridzi, iar ANI se autosesizeaza in privinta noului ministru al Tineretului si Sportului, Sorina Placinta. Asta in timp ce sefei CSM & Co li se rupe de observatiile Comisiei Europene privind incompatibilitatile si conflictele de interese in randul membrilor sai.

Directia Generala Anticoruptie a fost infiintata in baza legii nr.161/2005, fiind sustinuta de catre Uniunea Europeana, prin acordarea de asistenta din partea unor specialisti din Marea Britanie si Spania, acum avand pretentiile unei structuri specializate a Ministerului Administratiei si Internelor pentru prevenirea si combaterea coruptiei in randul personalului MAI.

DGA se lauda ca investigatiile sale “vor avea un profund caracter ofensiv, de anticipare şi identificare a vulnerabilităţilor şi factorilor de risc, urmărind îndepartarea acestora, în vederea oferirii de catre personalul M.A.I. a unui serviciu public de calitate, neviciat de fapte de corupţie” si ca “nu ne propunem să declanşăm o „vânătoare de vrăjitoare”, dar dorim să afirmăm înca o dată că nu vom tolera, sub nici o forma, funcţionari corupţi în rândurile Ministerului Administraţiei şi Internelor…”

Numai ca in practica lucrurile stau altfel, mai ales cand un ofiter, angajat al Directiei Generale Anticoruptie, pretinde mita (10.000 euro), de la o persoana denuntata, pentru a nu trimite o sesizare catre DNA, institutie in competentele careia se incadra denuntul facut initial catre Directia Generala Anticoruptie.

Astfel Rusu Dragos Catalin, subcomisar de poliţie în cadrul DGA, Directia Generala Anticoruptie, a fost trimis in judecata de catre procurorii DNA, Directia Nationala Anticoruptie, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de luare de mită.

La data de 20 decembrie 2007, inculpatul Rusu Dragoş – Cătălin a pretins de la un denunţător o sumă de bani (iniţial neprecizată) în mod direct, în scopul de a nu-şi îndeplini îndatoririle sale de serviciu, respectiv culegerea, dezvoltarea, gestionarea şi direcţionarea către structurile competente a datelor şi informaţiilor obţinute. În acest sens, inculpatul a invocat existenţa unei lucrări la M.A.I.- Direcţia Generală Anticorupţie privind fapte săvârşite de către denunţător în calitate de manager al unui spital din Bucureşti, lucrare ce ar fi urmat să-i fie soluţionată favorabil denunţătorului (prin nesesizarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie), iar în data de 18.02.2008 i-a comunicat mituitorului cuantumul sumei pretinse în scopul arătat mai sus, respectiv 10.000 de euro.
La instrumentarea acestui dosar, procurorii au colaborat cu ofiţeri din cadrul M.A.I. – Direcţia Generală Anticorupţie.

Dosarul se înaintează Curţii de Apel Bucureşti spre competentă soluţionare. (DNA)

Cred ca DNA-ul a strecurat o mica, dar importanta, greseala: “…ar fi urmat să-i fie soluţionată favorabil denunţătorului” – trebuia formulat persoanei denuntate, sau persoanei invinuite, nu denuntatorului.

DNA-ul ii calca pe cei de la Garda Financiara, ii stiti bine, sunt baietii aia, care pe langa salariu, mai incaseaza si comision in functie de amenzi (asta ca un stimul pt integritate). Dar unora nu le-a ajuns atat, ei au gandit pe termen lung in privinta celor ce ii vor sanctiona, asigurandu-se ca spaga comisioanele vor veni si prin alte modalitati si nu doar o data, chiar daca sunt prevazute si sanctionate de Codul Penal (luare de mita, fals intelectual, uz de fals):

La data de 23 februarie 2009, cu ocazia unui control desfăşurat la punctul de lucru al unei societăţi comerciale din Bucureşti, inculpaţii Voinea Augustin şi Tudor Marius Iordan, cu ajutorul inculpatului Ionescu Eugen, au primit de la reprezentantul firmei respective suma de 1000 lei, pentru ca, în schimbul banilor, să aplice, în mod nelegal, o sancţiune contravenţională mai blândă în legătură cu neregulile constatate, referitoare la comercializarea băuturilor alcoolice. În acest sens, inculpaţii Voinea Augustin şi Tudor Marius – Iordan au întocmit un proces verbal de sancţionare contravenţională în fals în care au consemnat date nereale cu privire la cantitatea de băuturi alcoolice deţinute ilegale de comerciantul respectiv, document pe care l-au depus la sediul Gărzii Financiare.
[...]
Dosarul a fost înaintat spre judecare la Tribunalul Bucureşti. (sursa: DNA)

La un pahar de vorba cu un comerciant in privinta controalelor de la Garda Financiara, acesta mi-a marturisit ca se renteaza sa dea spaga, ca altfel oricum isi ia amenda (ii gasesc ei o chichita), care e mult mai mare. Astfel le convine ambelor parti, si comerciantului ca e lasat sa-si faca treaba si celor de la Garda Financiara ca pleaca cu buzunarele pline dupa o zi de munca istovitoare. Din pacate fenomenul este extins in toata tara si merge ca uns…

Sa revenim la cei 3 comisari de la Garda Financiara, ale caror declaratii de avere le-am gasit publicate pe site-ul Garzii Financiare (sunt sigur ca veti avea ce comenta despre declaratiile acestora, mai ales ca nu apar si cele pe 2009):

* Voinea Augustin -  click!

* Tudor Marius Iordan – click!

* Ionescu Eugen – click!

E vorba de domeniile gazduite pe serverele ce hosteaza site-urile institutiilor anticoruptie, ma rog integre ale tarii noastre.

De exemplu pe acelasi server pe care e gazduit site-ul Agentiei Nationale de Integritate, mai stau inca 33 de domenii. Verificati cu tool-ul asta si veti gasi site-ul lui Adrian Mutu, Tudor Chiuariu, Zolt Nagy, Calin Popescu Tariceanu, Cristian Poteras si altii:

Ma da’… de ce atat de multi politicieni?

DGA-ul, Directia Generala Anticoruptie, se-nvecineaza in lumea virtuala, pe un server al STS cu doar 42 de site-uri (numa’ unu’ s’unu’, dar e nashpa ca au IP share-uit dpdv SEO):

Pe cand DNA-ul, Directia Nationala Anticoruptie e solitara, sau poate egoista tinand cont ca are propriul IP (tot al STS):

Va mai aduceti aminte de loganurile de 70 de mii de euro ale Politiei Romane? Au trebuit sa apara noi dezvaluiri intr-un ziar pentru ca abia de ieri procurorii DNA sa inceapa urmarirea penala in acest dosar. Ciudat este  ca desi  nu se cunoaste persoana faptuitorului, totusi, e suficient ca s-a savarsit o fapta penala, din acest motiv fiind inceputa urmarirea penala in rem.

Ii crede cineva pe astia? Cica nu cunosc faptuitorul… Care, ca aici nu poate fi vorba de un singur faptuitor, ci de mai multi si nu mi-ar fi de mirare daca in dosar ar aparea nume grele din Politia Romana, MAI, foarte posibil niste senatori si deputati sau alti indivizi cu influenta. Aici te astepti la spagi comisioane mari ce au revenit (sau ar fi trebuit) unor oameni din servicii si Guvern, ca doar asa se obtin aprobari si se-nchide pliscul cand dai astfel de tunuri.